luni, 25 noiembrie 2013
CAMPIILE DIN BUZAU
Campiile Buzaului
Zona de câmpie cuprinde terenul dintre 40 si 100 m
altitudine. Trecerea de la zona deluroasa se face lent la est de Buzau si brusc
la vest de acest rau. Pe un fundament dur,ce se gaseste mai ales in zonele
inalte, s-au depus,d-ea lungul timpului,sedimente aduse de ape: bolovanis,
pietris, argile, mame, nisip, precum si loessul transportat de vânt sau
cernoziomul provenit din putrezirea plantelor si animalelor in amestec cu
loessul.In judetul Buzau, zona de câmpie se subdivide in patru unitati
principale:
Câmpia Gherghitei,
care ocupa partea de vest, spre judetul Prahova, ajunge pana la linia ce uneste
localitatile Stalpu, Movila Banului, Glodeanu Sarat. Predomina pietrisurile si
depozitele loessoide.
Câmpia Baraganului de
mijloc ocupa interfluviul dintre Calmatui si Ialomita. Este inclinata pe
directia sud-est.Partea din dreapta Calmatuiului este ocupata de o fasie lata
de nisipuri, de la Smeeni si Florica pana la Pogoanele, Caldarasti si Padina.
Dunele formate aici sunt, in cea mai mare parte, fixate. La sud de Rusetu se mai intalnesc dune nefixate,
intre ele formandu-se, temporar, lacuri. In partea de sud-vest, unde predomina
loessul, nisipul lipsind, s-au format crovuri.
Câmpia Buzau-Calmatui cuprinde suprafata dintre cele doua râuri, având aspectul a doua lunci
comune. La contactul cu zona
deluroasa, câmpia este formata de un con de depunere. Dincolo de Cilibia, ea
devine neteda, cu saraturi, cu grinduri, cu martori de eroziune, peste care
Buzaul isi trimite,uneori, viiturile spre Calmatui. In aceasta zona intre
Tabaresti si Cilibia, se pot vedea 'buzoienele' (vechi albii parasite ale
Buzaului). Prezenta acestor vai parasite, precum si depozitele de origine
carpatica si subcarpatica întâlnite in lunca dintre Stalpu si Rusetu întaresc
ipoteza ca Buzaul a curs cândva pe actuala vale a Calmatuiului.
Câmpia Râmnicului
cuprinde partea de est a judetului. Are o altitudine mai ridicata, nefiind
afectata in prea mare masura de subsidenta. Formatiile curente sunt prezente si
aici, prin depozite loessoide si pietrisuri de Candesti.
In partea de est, câmpia este limitata de Buzau, de-a lungul caruia s-au format limane fluviale in vaile parasite ale Râmnucului Sarat.
In partea de est, câmpia este limitata de Buzau, de-a lungul caruia s-au format limane fluviale in vaile parasite ale Râmnucului Sarat.
Dealurile si depresiunile judetului Buzau
Dealurile si
depresiunile din Buzau
Zona de deal, este cunoscuta sub numele de Subcarpatii Buzaului, fiind formata
dintr-o succesiune de dealuri si depresiuni, iar altitudinea culmilor variaza
intre 400 si 800 m.
Acestea sunt constituite din formatiuni mai
tinere, cum ar fi: marnele, argila, nisipurile, gresiile, dar se intalnesc si
conglomeratele si calcarele. Cutarile largi, care le urmeaza ca locuri
fracturari, ridicari sau coborâri, asa cum este cazul dealurilor din sud si est: Istrita, Ciolanu, Blajani si Buda. In
centru se afla Dealurile Botanului
cuprinse inre vaile Buzaului si Slanicului, iar altitudinea maxima este de 812
m in Dealul Blidisel. Eroziunea apelor Saratei, Balaneasa, Sibiciu, Rusavatu, a
fragmentat aceasta zona intr-o serie de subunitati.
Dealurile Muscelului
sunt delimitate de apele Balaneasa, Sibiciu si Buzau. In componenta acestor
dealuri intra culmile Blidisel (821 m), Muchea (746 m) si Ursaoia (669m).
Predomina conglomeratele si gresiile, roci mai dure, situatie care explica si
altitudinea mai mare.
Dealurile Dilma sunt
cuprinse intre apele Saratei si Balaneasa. Principale culmi sunt: Botanul (799
m), Posobesti (707 m) si Muchea Stinii (449 m).
Dealurile Bocului au
altitudini de peste 800 m: Bocul (825 m), Glodul (807 m), Pitigoiul (806 m).
Dealurile Piclelor
sunt delimitate de paraurile Slanic si Saratei, afluenti ai râului Buzau.
Culmile, paralele, au directia aproape nord-sud si oscileaza intre 300 si 500
m; ele se unesc in partea de nord, in dealul Tocilei, cu altitudinea de 598 m.
Un peisaj impresionant ii formeaza Vulcanii
noroiosi, fenomen unic in tara. Acestia sunt grupati in doua platouri: Paclele Mici (cei mai spectaculosi) si
Paclele Mari.
In sud se intinde Dealul Istrita, constituit din formatiuni grezoase si calcaroase,
mai dure, acestea au influentat atât masivitatea cat si altitudinea: vârful Isrita( 751 m), dealurile Niscovului (200-400 m), dealurile Naienilor (600 m). Expozitia
sudica, solul calcaros si conditiile de microclimat de tip mediteranean
favorizeaza cultivare de vita de vie. O importanta zona viticola se afla la Pietroasa.
Dealul Ciolanu se
dezvolta paralel cu Istrita si este unul din cele mai mari masive din cadrul
Subcarpatilor buzoieni, fiind delimitat la sud de depresiunea Niscovului, iar
la nord de vaile Cricovului si Buzaului. Gresiile sarmatiene si calcarele
mentin si aici altitudini intre 600 m si 700 m.
In est se intind Dealurile Calnaului, limitate de vaile Slanic si Râmnic si drenate
de paraul Cainau. Are doua mari subdiviziuni: una nordica, formata din depozite
vechi: Dealurile Bisocii (800-970
m); si alta sud-estica, formata din depozite mai noi, de vârsta levantina si
cuaternara: Dealurile Blajani, Dealurile
Budei, Dealurile Capatanei.
In vest se intind Dealurile Priporului care cuprind urmatoarele dealuri: Dealul Cometei (827 m, cea mai mare
altitudine), Dealul Priporului, Dealul
Salcia.
In zona de deal se afla, de asemenea, depresiunea culoar
Ratesti-Scortoasa-Vintila Voda,
precum si depresiunile Niscovului,
Patarlagele-Cislau si Pirscov-Berca. Depresiunea-culoar
Ratesti-Scortoasa-Vintila Voda incepe din Valea Buzaului (Ratesti) si tine pana
in Valea Slanicului (Vintila Voda).
Are caracter subcarpatic, fiind delimitata de dealurile Dilmei, Bocului, Bisocii si
Paclelor. Depresiunea Niscovului este cuprinsa intre dealurile Istritei si
Ciolanu, prin mijlocul caruia curge Niscovul, care si-a construit cinci terase.
Depresiunea Patarlagele-Cislau, drenata de râul Buzau, este tipul clasic al unei depresiuni cu vatra fara
denivelari, înconjurata de inaltimi (dealurile Muscelului, Cometei, Salciei si
Ciolanu).
Depresiunea Pirscov-Berca se intinde intre cele doua localitati, nefiind bine individualizata; ea
poate fi confundata cu lunca Buzaului, care o dreneaza.
duminică, 24 noiembrie 2013
Muntii Buzaului
Geografia judetului Buzau
Pozitia
geografica
Judetul Buzau
este situat in partea de sud-est a tarii.
El se
învecineaza cu judetele Brasov si Covasna la
nord-vest, Vrancea la nord-est, Braila
la est, Ialomita si Ilfov la sud, Prahova la vest. Buzaul ocupa cea mai mare
partea a bazinului hidrografic al râului cu acelasi nume, cuprinzând toate
formele de relief: munti in partea de nord, câmpie la sud, iar intre acestea
aflandu-se zona colinara subcarpatica.
Relieful
Muntii din judetul Buzau
Zona de munte, este formata din muntii Buzaului si
Vrancei, componenti ai Carpatilor de Curbura. Muntii Buzaului, aflati in cea
mai mare parte pe teritoriul judetului, sunt constituiti din cinci masive: Penteleu, Podu Calului, Siriu, Monteoru si
Ivanetu.
Masivul Penteleu,
delimitat de Basca Mica si Basca Mare, este cel mai important, atât ca
dimensiuni, cat si ca altitudine (1772 m). Sub aspect petrografic, este format
in mare parte din flis grezos (gresie de Tarcau), marne, marne calcaroase,
conglomerate. De-a lungul anilor, agentii externi au taiat vai adânci si
interfluvii, care favorizeaza alunecarile de teren.
Masivul Podu Calului este cuprins intre râurile Basca Mare si Buzau iar inaltimea maxima este
de 1440 m. Rocile predominante sunt: gresiile, sisturile argiloase, mamele.
Acest masiv este mai fragmentat decât Penteleu, individualizandu-se culmile
Podu Calului, Teharau si Bota.
Masivul Siriu,
cuprins intre Buzau, Crsna si Siriu, este alcatuit din gresii dure si mame.
Cota maxima este de 1663 m, atinsa de creasta Maliia, iar vârful Siriu are 1659
m. In apropierea Maliiei se afla Lacul Vulturilor, cunoscut si sub numele de
"Lacul fara fund".
Masivul Monteoru
este situat in partea de sud a muntilor Siriului. înaltimile, sub forma de
semicerc, se mentin la peste 1000 m, cu altitudinea maxima in vârful Monteoru
(1345 m).
Masivul Ivanetu
este situat la sud de Basca Roziliei, cu orientarea est-vest si face legatura
cu zona subcarpatuca, iar altitudinea maxima o are Ivanetu (1191 m).
Masivul Vrancei ocupa o suprafata mica in partea de nord-est a judetului, la hotarul cu judetul Vrancea. Aici patrund versantii de vest ai vârfurilor Lacaut (1776 m), Goru (1984 m), Giurgiu (1720 m ), Musa (1420 m).
Masivul Vrancei ocupa o suprafata mica in partea de nord-est a judetului, la hotarul cu judetul Vrancea. Aici patrund versantii de vest ai vârfurilor Lacaut (1776 m), Goru (1984 m), Giurgiu (1720 m ), Musa (1420 m).
Abonați-vă la:
Postări (Atom)




