Muntii Buzaului

Geografia judetului Buzau

 Pozitia geografica

Judetul Buzau este situat in partea de sud-est a tarii.

El se învecineaza cu judetele Brasov si Covasna la nord-vest, Vrancea la nord-est, Braila la est, Ialomita si Ilfov la sud, Prahova la vest. Buzaul ocupa cea mai mare partea a bazinului hidrografic al râului cu acelasi nume, cuprinzând toate formele de relief: munti in partea de nord, câmpie la sud, iar intre acestea aflandu-se zona colinara subcarpatica.

Relieful

Muntii din judetul Buzau

Zona de munte, este formata din muntii Buzaului si Vrancei, componenti ai Carpatilor de Curbura. Muntii Buzaului, aflati in cea mai mare parte pe teritoriul judetului, sunt constituiti din cinci masive: Penteleu, Podu Calului, Siriu, Monteoru si Ivanetu.

Masivul Penteleu, delimitat de Basca Mica si Basca Mare, este cel mai important, atât ca dimensiuni, cat si ca altitudine (1772 m). Sub aspect petrografic, este format in mare parte din flis grezos (gresie de Tarcau), marne, marne calcaroase, conglomerate. De-a lungul anilor, agentii externi au taiat vai adânci si interfluvii, care favorizeaza alunecarile de teren.

Masivul Podu Calului este cuprins intre râurile Basca Mare si Buzau iar inaltimea maxima este de 1440 m. Rocile predominante sunt: gresiile, sisturile argiloase, mamele. Acest masiv este mai fragmentat decât Penteleu, individualizandu-se culmile Podu Calului, Teharau si Bota.

Masivul Siriu, cuprins intre Buzau, Crsna si Siriu, este alcatuit din gresii dure si mame. Cota maxima este de 1663 m, atinsa de creasta Maliia, iar vârful Siriu are 1659 m. In apropierea Maliiei se afla Lacul Vulturilor, cunoscut si sub numele de "Lacul fara fund".

Masivul Monteoru este situat in partea de sud a muntilor Siriului. înaltimile, sub forma de semicerc, se mentin la peste 1000 m, cu altitudinea maxima in vârful Monteoru (1345 m).

Masivul Ivanetu este situat la sud de Basca Roziliei, cu orientarea est-vest si face legatura cu zona subcarpatuca, iar altitudinea maxima o are Ivanetu (1191 m).
Masivul Vrancei ocupa o suprafata mica in partea de nord-est a judetului, la hotarul cu judetul Vrancea. Aici patrund versantii de vest ai vârfurilor Lacaut (1776 m), Goru (1984 m), Giurgiu (1720 m ), Musa (1420 m).

Harta Judetului Buzau

Harta - Formele de relief din judetul Buzau

Imagini VULCANII NOROIOSI

VULCANII NOROIOSI

Vulcanii noroiosi reprezinta un fenomen rar intalnit in Europa. Asemenea formatiuni se regasesc numai in Rusia, Ucraina, Italia si Romania, vulcanii noroiosi de la Paclele Mari fiind printre cei mai spectaculosi.

Vulcani noroioși reprezintă formațiuni create de gazele naturale provenind de la peste 3.000 de metri adâncime, care trec printr-un sol argilos, în combinație cu apa din pânza freatică. Gazele împing spre suprafață apa amestecată cu argilă. Nămolul format de acestea iese la suprafață și, în acele locuri, se usucă în contact cu aerul, formând niște structuri conice asemănătoare unor vulcani. Nămolul ieșit la suprafață este rece, deoarece vine din straturile de argilă.

Muzeul Chihlimbarului Colti -Buzau

Muzeul Chihlimbarului

MUZEUL CHIHLIMBARULUI

Chihlimbarul sau ambra este o rasina translucida, formata din mai multe specii fosilizate de pini, colorata mai ales in nuante de galben si care s-a format acum 50-60 mln ani. In interiorul pietrelor se gasesc deseori fosile animale sau vegetale, furnici, paianjeni, frunze, etc. Interesul suscitat de existenţa unor zăcăminte de chihlimbar în zonă, preocupările locuitorilor pentru exploatarea şi prelucrarea acestui mineral au determinat organizarea Colecţiei muzeale Colţi, inaugurată la 14 iunie 1980.

           

Supranumită şi Muzeul chihlimbarului, unică în ţară prin varietatea şi dimensiunile exponatelor de chihlimbar, colecţia, inaugurată odată cu reluarea serbării folclorice Floare de Colţi şi reorganizată în 1983, 1990 şi 2000, valorifică şi exponate arheologice şi documente ce relevă momente din istoria acestei străvechi aşezări. Predomină documente, fotografii, unelte (strung din lemn, ciocane, lămpaşe, târnăcop), pepite de chihlimbar de diferite dimensiuni, bijuterii (inele, cercei, medalioane, broşe, şiraguri de mărgele, ţigarete) care ilustrează activitatea de prospectare, exploatare şi prelucrare a ambrei.

În patru încăperi şi în pridvorul de la etajul clădirii sunt expuse obiecte de etnografie şi artă populară ce reconstituie realitatea locuinţei, modul de viaţă şi ocupaţiile tradiţionale ale căutătorilor şi prelucrătorilor de ambră – creşterea animalelor, agricultura, pomicultura, munca la pădure. Sunt expuse piese decorative (macat, foaie de perete, batiste, ştergare), de port şi mobilier, de ţesut (piepţini pentru lână şi cânepă), uz casnic şi păstorit (opinci, glugi, trăişti de merinde, dăsagi din păr de capră), cât şi unelte agricole (plug    lemn, coase, sape, seceri, săpăligi).

Pentru a ajunge la Muzeul Chihlimbarului folositi  DN10 Buzau – Brasov, pana in localitatea Patarlagele, dupa care se parcurg pe drumul judetean Valea Sibiciu-Colti 13 km. Muzeul Chihlimbarului este unic prin faptul cã a fost construit exact în zona unde se gãseste chihlimbar, aici se poate vedea, fosta minã de chihlimbar si oameni care poartã chihlimbar crezând cã poarta noroc, ii aparã de rele si vindecã unele boli.
Intre satele Alunis-comuna Collti si satul Nucu-comuna Bozioru se gãsesc "asezãrile rupestre"- locase sãpate în piatrã, folosite în trecut ca locuri de refugiu si de cult.

Manastirea Ciolanu

Manastirea Ciolanu 

 Manastirea Ciolanu este localizata la aproximativ 25 de kilometri de Monteoru, pe drumul local direct prin Vernesti, si la aproximativ 45 de kilometri,? daca se ocoleste pe soseaua principala prin Buzau. Ca reper pe harti se poate lua localitatea Magura, manastirea fiind plasata in imediata vecinatate (peste drum) a Taberei de Sculptura de la Magura.
Aceasta manastire este singura dintre asezarile monahale aflate in judetului Buzau atestata documentar inca din secolul al XVI-lea. Are doua biserici, situate la o distanta de 100 de metri intre ele. Aici exista si un muzeu unde pot fi admirate icoane, unele pictate de Gheorghe Tattarescu prin anul 1886, obiecte de cult si vesminte religioase.
Dupa traditie, manastirea ar fi fost ctitorita de Doamna Neaga la anul 1590, desi alte izvoare indica drept ctitori, la anul 1568, pe boierii Dumitru Ciolanu din Transilvania, Radu si Dragomir Sorescu din Vernesti.

Cladirea bisericii din vale dateaza din 1828, fiind cladita de episcopul Chesarie al Buzaului. Biserica din deal este mai veche si mult mai interesanta. Intrarea sobra, impozanta, casutele care formeaza incinta manastirii, biserica mare si cimitirul in miniatura si linistea formeaza un tot unitar.

Numele acesta de Ciolanu vine, cel mai probabil, de la oasele unor sihastri care au fost descoperite in aceasta poiana. Se pare ca aici si-au gasit refugiul cativa calugari scapati din Bizantul care fusese ocupat de turci, in secolul al XV-lea.

Unul dintre copii a murit si, dupa toate probabilitatile, ale lui sunt oscioarele ce-au fost gasite, dupa multa vreme, ingropate in dreapta bisericii. Initial, biserica era fara turle si fara pronaos. Timpul s-a scurs peste rugile si truda monahilor din dealul Ciolanului.
In secolul al XVII-lea, dupa obiceiul epocii, manastirea a fost inchinata, vremelnicul beneficiar al actiunii fiind lavra Rusicon, din Grecia. Evident, pustiirea si-a facut simtita prezenta, la scurt timp dupa aceea, stiut fiind ca proasta administrare a grecilor a surpat multe dintre ctitoriile romanilor.

Acatistul Sfantului Vasile de la Poiana Marului
Celui ce a fost vas curat al Duhului Sfant, indreptatorul calugarilor, inaltimea cea stralucita a smereniei, cumpana cea dreapta a infranarii si solitorul cel tare al rugaciunii inimii, Cuviosului Parinte Vasile, sa-i aducem rugaciuni pentru izbavirea noastra si sa-i cantam: Bucura-te

Culmea, un strain avea sa redea Manastirii Ciolanu stralucirea spirituala pierduta. Sfantul Vasile de la Poiana Marului, "de neam din Malo-Rusia", a adus aici, in anul 1763, un numar de 12 monahi moldoveni si munteni. De ce tocmai 12? Pentru ca marele staret, reorganizatorul vietii calugaresti de la noi - impreuna cu Paisie de la Neamt - considera ca numarul 12 este ideal pentru a inchega o obste monahala puternica, unita.

Anul 1766 este pastrat in arhivele manastirii ca reperul cronologic ultim al Evului Mediu, atunci cand manastirea beneficiaza de un tardiv hrisov domnesc. Dupa aceasta, Ciolanu dispare aproape un secol din scriptele istoriei scrise, obstea presupunandu-se a fi risipita.

Anul 1825 este important pentru Ciolanu, caci Episcopul Chesarie al Buzaului incepe ridicarea marii biserici, cu hramul Sfintii Apostoli Petru si Pavel. De atunci, din prima jumatate a secolului al XIX-lea si pana la Decretul 200 din anul 1959, obstea de aici a numarat intre 80 si 100 de vietuitori.

La Manastirea Ciolanu sunt adapostite si multe dintre icoanele realizate de Tattarescu, nepot al lui Nicolae Teodorescu Pitarul, cel ce a zugravit biserica mare si care a condus scoala de pictura de la Buzau, pe la 

jumatatea secolului XIX.